• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Despre libertate

Așa cum putem afla din lucrarea "Statul Atenian" a lui Aristotel, a fost o vreme în care Solon introdusese în rândul delictelor politice si neparticiparea "din indiferentă sau tembelism" a cetățenilor la viata cetății. Cel găsit vinovat urma "să fie despuiat de onoruri si scos din rândul cetățenilor".

Este interesant modul în care Solon a gândit această problemă. Democrația participativă presupune anumite atribuții pe care cetățeanul trebuie să le exercite pentru ca această formă de guvernare să nu fie pusă în pericol. Opțiunea politică a fiecărui individ în parte este foarte importantă pentru formarea unei majorități care să confere guvernanților autoritatea de a lua decizii si în același timp de a le putea justifica prin încrederea conferită de actul electoral. Fără această opțiune general manifestată nu ar mai putea fi invocată ca justificare a unor decizii mai mult sau mai puțin corecte regula majorității. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii în fata societății civile. De aceea, cetățeanului i se oferă anumite drepturi si libertăți individuale pe care, însă, dacă nu le folosește, statul își arogă dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar si condiția de simplu cetățean. Este o viziune aparte în ceea ce privește conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvântului, dar nu există libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Această îngrădire poate duce în final la obstrucționarea si anularea tuturor celorlalte libertăți. Practic cetățeanului atenian i se impunea să-si exercite drepturile democratice, în caz contrar autoritatea statală având posibilitatea de a anula aceste drepturi.

Se pune întrebarea dacă în acest caz se mai poate vorbi sau nu despre libertate. Pentru că, așa cum spunea Friedman, "nimeni nu vă poate sili să fiți liberi. Aceasta este treaba voastră". Orice constrângere în acest sens înseamnă de fapt o anulare a libertății.

Am dat acest exemplu inspirat din originala democrație a statului atenian tocmai pentru a reliefa limitele libertății. Nu vorbim despre libertate în sensul abstract, filozofic deoarece libertate deplină nu există, nu este altceva decât o utopie. Totuși, nu este lipsit de interes un demers lămuritor în privința limitelor până la care se poate exprima liber un individ din punct de vedere social, politic, economic.

Din legea lui Solon se poate desprinde o concluzie importantă. Libertatea este o noțiune relativă, care poate fi înțeleasă ca atare într-un anumit cadru istorico - geografic si într-o anumită împrejurare, în timp ce într-o altă situație ar putea apare drept formă de manifestare a unei constrângeri.

Pentru a fi mai expliciți în argumentare, putem să ne gândim la restricțiile formale care îi sunt impuse unui nevorbitor de limbă engleză ce emigrează în SUA. Deși are dreptul la opinie, are libertatea cuvântului, garantate prin lege, practic acestea nu îi sunt de nici un folos, neputând uza de ele. Neînțelegerea codului de comunicare îi limitează foarte mult sfera de acțiune. Practic, pentru a se putea exprima, va fi nevoit, constrâns să învețe limba engleză, altfel fiind nevoit să se limiteze doar la contactele cu cei care îi înțeleg propria limbă.

Același lucru se întâmplă cu orice individ care trăiește într-o societate dată: este nevoit să accepte si să-si însușească anumite norme fără de care conviețuirea în interiorul societății respective nu ar fi posibilă, libertățile sale nu ar putea fi exprimate dar nici respectate.

Conceptele de "libertate negativă" si "libertate pozitivă"

Pentru un plus de claritate a celor spuse si a celor ce vor urma, se impune o definire clară a conceptului de libertate, pentru că, în mod evident, în exemplul de mai sus intră în conflict două tipuri de libertate pe care Isaiah Berlin le numește ca fiind "libertate pozitivă" si "libertate negativă". Desigur, termenii sunt de natură să contrarieze, dar în fond nu este nimic nou fată de conceptul lui Mill despre "libertatea individuală" si "domeniul jurisdicțional al societății" (Economicul, familia, societatea) expus în eseul cu același nume sau conceptul lui Friedman expus în "Capitalism si libertate".

Libertatea negativă - este acea formă de exprimare a libertății în care orice interferentă cu libertățile semenilor este de natură să restrângă libertatea unui individ. Mill spunea că "singura libertate ce merită acest nume este aceea de a urmări propriul nostru bine după cum credem de cuviință". Tocmai aici stă problema. Este adevărat că doar urmărindu-ti propriul interes poți să atingi maximum de eficientă, însă cum ar arăta o societate în care nu ar exista un minim de reguli prestabilite în interiorul cărora individul să se poată mișca? Acesta ar intra foarte repede în conflict cu o serie de alți indivizi al căror scop poate să interfereze, fie si întâmplător cu cel al individului în cauză. Ce se întâmplă atunci? Trebuie sau...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.