• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Romana

Link sponsorizat :

Vasile Voiculescu univers liric

Este o personalitate complexă, într-un singur om întâlnindu-se simultan cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și nu în ultimul rând scriitorul. S-a născut la 27 noiembrie 1884, comuna Pîrscov, județul Buzău. După ce urmează clasa I la Pleșcoi, comună aflată in vecinătatea Pleșcovului, este trimis la o școală cu internat din Buzău. A urmat liceul în două etape: una la Buzău și alta la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București.

Î n 1902, după absolvirea liceului, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, darnu rămâne decât un an. Se înscrie apoi la Facultatea de Medicină, care i s-a părut mai potrivită, iar diploma de doctor o obține în 1910. Studiile liceale și universitare i-au fost completate cu lecturi temeinice din alte domenii ale cunoașterii: Bourget, Sienkiewiez, Schopenhauer, Novalis.

Dincolo de asperitățile vieții Voiculescu a cunoscut oameni, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități și toate vor lăsa urme în universul său artistic și spiritual.

Î n numărul din martie 1912 al revistei "Convorbiri literare" Vasile Voiculescu debuta cu poezia intitulată "Dor". La Tipografia "Poporul", în 1916 îi apare volumul intitulat simplu "Poezii". Autorul nu s-a putut bucura: ocupanții germani îi devastează locuința și îi dispare biblioteca, împreună cu aproape întregul tiraj (600 de exemplare) al volumului "Poezii".

Vlahuță, apreciindu-i primul volum, l-a îndemnat să scrie și așa s-a născut al doilea volum intitulat "Din Þ ara Zimbrului", volum apărut la Bârlad în 1918, despre care Voiculescu spune: "mi l-au ars nemții, din motive lesne de ghicit". Motivul? Dimensiunea patriotică și dorința poetului de a vedea alipindu-se de țară părțile tăiate de vrăjmași. Academia Română îi acordă premiul pentru poezie.

Din 1920 și până în 1941, când se pensionează, Vasile Voiculescu va fi medic în București. Dezvoltă subiecte medicale în emisiuni radiofonice și publică broșuri de popularizare a științei medicale în păturile largi ale populației, de prevenire a unor boli cu largă răspândire.

Vasile Voiculescu a colaborat la peste cincizeci de ziare și reviste ce au apărut între cele două războaie mondiale. A publicat literatură, dar și note, impresii, articole cu un pronunțat caracter memorialistic.

Devenit membru al Societății Scriitorilor Români (1920) și al Societății Autorilor Dramatici (1936), Vasile Voiculescu și-a construit cu fiecare volum publicat, cu fiecare pagină scrisă un destin literar de excepție. Volumele de poezii "Pârgă" (1921), "Poeme cu îngeri" (1927), "Destin" (1933), "Urcuș" (1937), "Î ntrezăriri" (1939) solicită dinplin critica literară reprezentată de G. Călinescu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Al. Dima, Perspessicius, Șerban Cioculescu, etc. iar pentru "Pârgă" și "Poeme cu îngeri" primește premiul Societății Scriitorilor Români pentru ca, în 1941, să primească Premiul Național de Poezie.

Referindu-se la drumul său poetic, Vasile Voiculescu precizează: "Þ in să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu. A scos cu banii lui Cugetul Românesc la care am colaborat constant. Ambii am avut apoi mulțumirea să fim premiați, eu cu volumul Pârgă, el cu Grădina între ziduri". Î n 1941 mai avea pregătit pentru tipar volumul de versuri intitulat "Veghe", dar războiul îi barează drumul și astfel câteva texte vor intra în ediția definitivă "Poezii", apărută la Fundația Regașă pentru Literatură și Artă în 1944, iar restul se vor întâlni cu cititorul după moartea autorului.

S-a dovedit a fi nu doar un iubitor de teatru, ci și un creator, un autor care încă își caută locul printre dramaturgii epocii. Iubind pe Shakespeare, prețuind pe Ibsen, prieten cu mai mulți dramaturgi contemporani și cunoscând tradițiile dramaturgiei românești, Vasile Voiculescu dorea ca piesele sale, și în general teatrul, "să oglindească sufletul omenesc și eternele conflicte". A scris piese pentru radio precum "Darul domnișoarei Amelia", "Trandafir agățător", "Două furtuni" ce dovedesc cunoașterea și stăpânirea tehnicilor moderne de realizare a unui scenariu radiofonic, dar a scris și piese cu o deschidere mai largă: "Fata ursului", "Umbra", "La pragul minunii", "Pribeaga", "Demiurgul", "Gimnastică sentimentală".

După cel de-al doilea război mondial Vasile Voiculescu reîncepe să scrie, dar în 1946 moare soția sa. Momentul de cumpănă, de suferință se convertește brusc în artă. Acum se șlefuiesc poezii și piese scrise înainte de 1946, acum, cu o nebănuită putere creatoare, dă viață povestirilor, romanelui, unui nou ciclu de poezii și nemuritoarelor "Sonete".

Deși cu sănătatea șubredă continuă să creeze, însă perioada cumplită a epurării, a reeducării nu-l ocolește și astfel poetul este anchetat, arestat, purtat prin tribunale. Boala i se agravează (TBC vertebral, infecție uri...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.