• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Romana

Link sponsorizat :

Miorita

Comentariu Literar

Născută sub semnul creativității poporului român, "Miorița" a atras atenția multor critici literari prin multitudinea de sentimente transmise prin textul poemului.

"Miorița" a fost culeasă de Alecu Russo când se afla în exil la Soveja, balada fiind preluată si de Vasile Alecsandri care a publicat-o în 1850 în ziarul "Bucovina" și în 1852 în volumul "Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești), adunate si îndreptate de Vasile Alecsandri. ".

Reacțiile cititorilor români și străini au fost impresionante. "Un bulgăre de aur al literaturii române", sau, cum spunea G. Călinescu: "Miorița ar trebui să fie plasată între operele fundamentale ale poporului român. "

Ulterior au fost descoperite peste o mie de variante ale "Mioriței", cele mai multe pe teritoriul României, însă unele fiind întâlnite si la aromâni, la sârbi sau la bulgari. Multitudinea de variante este explicată atât prin vechimea baladei cât și datorită transmiterii pe cale orală, fiecare recitator aducându-și propria contribuție. Insă varianta publicată de Alecsandri pare a fi cea mai apropriată de original și conține cele mai multe idei transmise indirect. Chiar de la prima citire observăm că, spre deosebire de alte variante "Miorița" lui Alecsandri nu are un deznodământ, fapt care sporește semnificativ valoarea artistică a poemului.

Totuși, multitudinea de variante a "Mioriței" nu este explicată numai de transmiterea orală ci și de durata în care a fost creată "Miorița". Multe dintre variante nici măcar nu seamănă între ele, apărând foarte multe elemente "parazitorii" (care au fost introduse în poeme după apariția sa, de către oricine altcineva decât autorul). Dar, deși întâmplările diferă, modul de expunere diferă, în mai toate variantele este subliniată o trăsătura negativă a omului: invidia.

Nici un critic sau cititor n-ar putea atinge mesajul poemului mioritic de la prima citire (iată o dovadă a rafinamentului folclorului pastoral). Ca o poveste cu tâlc, ca un vechi mit elen, "Miorița" este ușor de reținut sau de povestit datorită structurii narative simple. Insă, mulțimea de metafore și comparații combinate cu alegoria moarte-nuntă adâncesc semnificațiile ascunse ale poemului. De fapt, întregul poem este o metaforă pentru că, având la origine o poveste ce ar fi putut fi adevărată apare elementul fantastic divers și semnificativ.

Structura compozițională a baladei admite șase părți, fiecare conținând unul sau mai multe motive esențiale pentru structura baladei.

Primul fragment al poemului relatează complotul prezumtiv. Acest episod este marcat de o mulțime de contraste care constituie expozițiunea și intriga baladei.

Primele versuri ale baladei au un caracter expozițional:
" Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai
Iată vin în cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei. "

Primele doua versuri prezintă spațiul mioritic, un teritoriu cvasireal prezentat adimensional. "Gura de rai" este un loc fantastic, situat la limita realului, substantivul "rai" aducând o idee de frumos. Observăm că imaginea din aceste prime versuri este statică, deoarece nu apar elemente de mișcare. Un alt parametru care trezește imaginația cititorului este timpul acțiunii, un timp mitic, aflat la hotarul dintre prezent, trecut și viitor.

Aceasta este o prezentare a spațiului ancestral românesc, prezentare perfectă ondulatorie, asemănătoare oricărui ciclu existențial, cu suișuri si coborâșuri. O asemenea descriere a teritoriului românesc apărând la Lucian Blaga care spunea: "Și eu am fost în Arcadia ".

Acest peisaj static este "invadat" de "trei turme de miei cu trei ciobănei", imaginea de liniște din primele versuri se transformă într-un profund dinamism. Aici apare primul contrast care marchează începutul intrigii.

In aceste prime șase versuri găsim primul motiv al poemului: motivul transhumanței. Toamna ciobanii își coboară turmele de la munte pentru a ierna în regiuni de șes.

Următoarele versuri ne relatează identitatea ciobanilor. Astfel aflăm că cei trei ciobănei vin din cele trei provincii ale României: Moldova, Transilvania și Þ ara Românească. Așa cum spun unii critici poemul s-ar putea să dateze dinaintea lui Ștefan cel Mare când Vrancea nu aparținea Moldovei.

Repetiția pronumelui nehotărât "unu-i" pentru fiecare dintre ei sugerează imparțialitatea afectivă a naratorului pentru fiecare dintre cei trei ciobănei, precum si originile lor diferite.

Observăm în aceste versuri un element sacru: apariția cifrei trei cifră simbolică (trei sunt fii de împărat din basme, Făt-Frumos trece prin trei încercări, etc.)

Insă primele versuri relatează ceva obișnuit: în fiecare an ciobanii vin și se duc cu oile de la si la munte. In momentul următor se realizează ruptura de la normal, doi ciobani punând la cale moartea celui de-al treilea (așa ceva nu se întâmplă în fiecare an !). La delimitarea acestui al doilea motiv, al complotului apare un al doil...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.