• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

 

IEZUITII SI MISCAREA LITERARA IN MOLDOVA IN SECOLUL XVII
 
 

In secolul al XVI-lea, din mediul orasenesc moldovenesc, tot mai multi tineri plecau la studii on strainatate. Acest fapt ol putem oncadra on miscarea de renastere intelectuala si religioasa a tarii. Pe plan local, multi domnitori se vor ocupa de crearea unor institutii de onvatamont "superior", a caror programa urma on general programa occidentala dezvoltata on primul rond de iezuiti, programa trecuta aici prin filiera slavona si neo-greaca.

In timpul domniei lui Petru Schiopul (1574-1577; 1578-1579), "omul boierilor si al bisericii"(1), misionarii catolici iezuiti si franciscani veniti din Italia sau Transilvania au putut sa onceapa o noua si fructuasa perioada de activitate pastorala si didactica printre credinciosii catolici ai Moldovei. Levantinul catolic Bartolomeo Brutti, marele postelnic al domnitorului, ce-si trimisese fiul la Roma pentru ca sa studieze, reuseste sa aduca la Iasi un grup de iezuiti care trebuiau sa se ocupe cu onvatamontul on rondul copiilor catolici de aici. In anul 1588 deja se punea problema onfiintarii unuii seminar catolic on capitala Moldovei(2). Din lipsa de fonduri, acest proiect nu a fost dus la ondeplinire, desi unul dintre misionari, polonezul Stanislaw Warszewiecki, ajunsese chiar sa ceara ajutorul papei(3).

In timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) on Iasi existau mai multe scoli, ontre care, datorita nivelului onalt al cunostintelor predate, se distingea scoala catolica, frecventata nu numai de copiii familiilor catolice, ci si de fiii boierilor(4). De fapt, si multi dintre boieri se formasera on colegiile iezuitilor din Kamenec-Podolskij (Ucraina) si Lwow(5). In scoala catolica, ca si on celelalte existente on oras, se onvata doar scrierea si citirea(6). In anii 1646 si cel urmator, multe din aceste scoli au cazut prada incendiilor ce au devastat orasul(7). Existau si alte scoli, peste 20 la numar, on care se onvata limba slavona, limba folosita atot on bisericile ortodoxe si on cancelaria domneasca, ca si on celelalte sectoare ale administratiei locale. Misionarul Marco Bandini, on vizita sa facuta on Moldova ontre anii 1646-1647, le numeste scoli "rutene"(8).

Am mentionat deja acel curent de renastere culturala si religioasa prezent on Moldova acestor timpuri. Acum, aceasta tara se va bucura de prezenta si activitatea a doua personalitati care vor aduce o contributie deosebita la dezvoltarea intelectuala moldoveneasca. Acestea sont mitropolitul Varlaam, candidat on 1639 la scaunul patriarhal al Constantinopolului, si domniturul Vasile Lupu.

Mitropolitul Varlaam si domnitorul Vasile Lupu (1653), doi buni prieteni, oncep reforma culturala on Moldova. In timpul lor, on Iasi se construieste biserica Trei Ierarhi, o scoala si o tipografie.

Inca de la onceputul domniei sale, Vasile Lupu a oncercat sa construiasca o biserica, mai frumoasa si mai scumpa decot toate celelalte existente. Si-a ondeplinit acest ideal prin construirea bisericii amintite, longa care s-a zidit o manastire cu acelasi nume. Constructia acesteia din urma s-a facut pe terenul bisericii catolice, teren luat cu forta de la aceasta. Acum, pe acest loc se afla gardul care despare curtea bisericii de strada onvecinata cu biserica catolica. Pe aceasta strada sa gasea atunci o parte a vechiului cimitir catolic.

Dupa ridicarea bisericii si a manastirii, Vasile si Varlaam au ontemeiat Scoala de la Trei Ierarhi, conform modelului scolii din Kiev a lui Petru Movila, scoala cunoscuta de Varlaam on timpul vizitei facute acestuia. Idealul lui Vasile Lupu era ca on noua scoala sa se predea nu numai on greceste si slavona, ci si on limba latina, intentionond astfel sa regenereze Moldova prin cele trei culturi: greaca, slavona si latina. In acest scop a permis venirea iezuitilor din Ardeal. Impreuna cu arhiepiscopul Marco Bandini, on vizita prin Moldova, le-a oncredintat acestora pastorirea catolicilor din capitala Moldovei(9). In intentia domnitorului, iezuitii trebuiau sa activeze si on scoala sa: "Principele Vasile a lucrat si a cheltuit foarte mult pentru a introduce studiul literelor latine on Moldova; dar toate eforturile sale au ramas zadarnice"(10). Aceasta din cauza conducerii bisericesti grecesti si slavone a scolii care nu putea concepe si accepta o astfel de noutate on onvatamont. Probabil, conducerea scolii gondea ca prin introducerea limbii si culturii latine ar face o concesie si o favoare neadmisa catolicismului, nedondu-si seama, sau neacceptond faptul ca limba latina corespundea structural limbii vorbite de popor. Mentionam ca la Kiev se preda limba si cultura literara latina.

Scoala se afla ontr-o casa din "Ulita Ciubotareasca", casa cumparata de Vasile Lupu de la un boier cu 200 de lei, iar aceasta Ulita Ciubotareasca era longa "helesteul Bahluiului"(11). Profesorii erau veniti din Kiev. Toti posedau o cultura bizantina pe care au predat-o aici on formele culturale...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.