• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Unificarea geto-dacilor intr-un singur stat unitar sub conducerea lui Burebista

UNIFICAREA GETO-DACILOR Î NTR-UN SINGUR STAT UNITAR SUB CONDUCEREA LUI BUREBISTA

Premise interne și externe. Statul geto-dac s-a constituit la o treaptă avansată a dezvoltării societății tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai mulți factori.

E necesar să menționăm în primul rând premisa economică, în cea de a doua etapă a epocii fierului (Latene) în spațiul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile în metalurgia fierului: colecționarea brăzdarului de fier (secolul al II-lea î. Chr.), a altor unelte de muncă cu o productivitate mai înaltă, a diferitor arme etc.

Î n același timp, se amplifica schimburile economice cu orașele și statele vecine, mai ales cu orașele-colonii grecești. Negustorii eleni aduceau în localitățile geto-dace obiecte de artă, bijuterii, vin de calitate în amfore etc., iar de aici procurau produse agricole, miere, blănuri ș. a. Ca urmare a dezvoltării relațiilor comerciale s-a impus circulația monetară.

Aceste schimbări dinamizau tot mai mult legăturile din interiorul spațiului locuit de tracii de nord. La început, în secolul al IV-lea î. Chr., se răspândeau monedele orașelor grecești (Istria, Tira), a Macedoniei, Traciei elenizate. Spre sfârșitul secolului al IV-lea apare moneda proprie geto-dacă. Monedele prezentau imitații ale celor de argint bătute în Macedonia sub Filip al II-lea și apoi sub Alexandru cel Mare, fiind răspândite pe întreg spațiul locuit de geto-daci.

Nivelul atins cu timpul de societatea geto-dacă a favorizat mai târziu și legăturile ei sub diverse forme cu civilizația romană. Cu începere din secolul al II-lea î. Chr., odată cu penetrația economică romană în Peninsula Balcanică, în spațiul geto-dacic pătrund obiecte de export romane (ceramică, piese de argint, bronz, fier și sticlă, precum și monede romane). Băștinașii exportau vite, piei, blănuri, grâne, lemn și alte produse. Influența romană se resimte și în viața spirituală: în religie, în scriere cu litere latine, în acumularea cunoștințelor științifice etc. Contactul cu romanitatea a favorizat declanșarea procesului de romanizare.

Toată comunitatea tracilor de nord recunoșteau același zeu suprem - Zamolxis, iar aceasta favoriza consolidarea lor etnică. Herodot scria, că geții " nu recunosc alt zeu afară de al lor". Acest pasaj a fost interpretat de către cunoscutul istoric român Vasile Pârvan drept o dovadă că geții credeau într-o singură zeitate, adică erau monoteist;, în realitate Zamolxis era zeul suprem, aflat în vârful unui panteon restrâns, în acest panteon se mai afla zeița Bendida (ea prezenta cultul fertilității), o zeiță (căruia nu i s-a păstrat numele) ce prezenta cultul ocrotirii căminului familiar, era de asemenea răspândit cultul zeului războiului (călărețul trac) ș. a. Geto-dacii aucreat lăcașe de cult - sanctuare. Construcțiile acestor sanctuare demonstrează că geto-dacii aveau cunoștințe în domeniul matematicii și astronomiei (sanctuarele de la cetatea Blidaru, Sarmizegetuza, Butuceni (Orhei) ș. a.).

Unificarea politică a geto-dacilor a fost favorizată și de evenimentele externe. O primejdie reală pentru geto-daci a prezentat pătrunderea romanilor în zona Mării Negre și în Dobrogea (secolul I î. Chr.). Totodată, în această perioadă scade atât puterea triburilor celtice, așezate în vestul spațiului Carpato-Dunărean și în zona intracarpatică, cât și rolul militar și politic al tribului germanic al bastarnilor, stabiliți în secolele III-II î. Chr. în regiunile de silvostepă dintre Carpați și Nistru.

Apariția formațiunilor social-politice premărgătoare organizării statale. Nivelul înaintat de dezvoltare a societății geto-dace în a doua etapă a epocii fierului a favorizat accentuarea diferențierii sociale și apariția unor formațiuni social-politice anterioare organizării statale. Forma de organizare social-politică era prezentată la acea etapă de uniuni tribale, conduse de șefi militari (unii dintre acestea sunt menționați în izvoarele scrise și pe monede, cu denumirea de basilei).

O asemenea uniune (comunitate) și organizare a geto-dacilor întâlnește la 514 regele persan Darius în Dobrogea în timpul conflictului său cu sciții. Informații prețioase despre o altă uniune de triburi geto-dace de la nord de Dunăre ne transmite istoricul grec Adrian din secolul al II-lea î. Chr. El a descris atacul lui Alexandru Macedon din anul 335 î. Chr. asupra geților din Câmpia Dunăreană. Geții concentrase lângă o cetate slab întărită 4000 de călăreți și 10. 000 de pedeștri. în fața puternicii oști a lui Alexandru ei au preferat să se retragă, fiind urmăriți de pedestrimea macedoneană, care își croia drumul prin lanurile de grâu ale geților.

De asemenea în Câmpia Munteană devine cunoscută la sfârșitul secolului al IV-lea Î. Chr, o puternică uniune politică a geților, condusă de regele Dromichaetes. în anul 300 Î. Chr. Dromichaetes ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.