• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

MODELE POLITICE SI SOCIALE

DIN
GRECIA ANTICA

Polis-ul a fost forma de organizare grecească începând cu secolul al VIII-lea î. Hr. Termenul se traduce prin "oraș-stat" sau "stat-cetate" și reprezenta o unitate teritorială, cu orașul, pământurile și satele din jur; însă cel mai important element era comunitatea umană. Î n întreaga lume grecească erau peste 200 de asemenea state, care aveau de obicei câteva mii de locuitori, doar trei depășind cifra de 20000: Atena, Siracuza și Agrigento.

Î n epoca arhaică regimul politic atenian și nu a mai a suferit schimbări radicale. La început legile existau și se transmiteau pe cale orală, fiind cunoscute doar de șefii marilor familii nobile care le aplicau arbitrar. Astfel populația multor polis-uri se revolta revendicând legi scrise. Primul legislator al Atenei a fost Drakon, care a rămas renumit pentru severitatea legilor pe care le-a formulat. Acestuia i-a urmat Solon, cel care a dat prima constituție adevărată a Atenei în 594 î. Hr. și care a rămas în vigoare 86 de ani. Aceasta cuprindea: eliberarea sclavilor de datorii, înlocuirea oligarhiei cu tirocrația(puterea banului), creștea puterea Adunării poporului(ecclesia) și introducea două noi adunări("Sfatul celor 400"-Bulé și "Tribunalul poporului"-Heliaia).

După conducerea lui Solon timp de 36 de ani putere a aparținut tiranilor. Ultimul dintre aceștia a fost înlăturat în 510 î. Hr. de către Clistene, ale cărui legi au modificat în sens radical constituția lui Solon, transformându-l în fondatorul constituției ateniene. Astfel de legi au fost:

-restrângerea atribuțiilor Arheopag-ului(consiliu cu caracter aristocratic, arhonții fiind aleși din "deme"-circumscripții teritoriale;

-împărțirea teritoriului statului Atena în deme și a populației în 10 triburi neținând cont de statutul social;
-constituirea "Consiliului celor 500", ai cărui membri erau aleși prin tragere la sorți;
-învestirea Adunării Poporului cu drepturi suverane;

-institurea "ostracismului" (507 î. Hr.) pentru a preîntâmpina tirania: persoana bănuită că aspiră să devină conducător, era trimisă 10 ani în exil în urma votului a 6000 de oameni dintre care cel puțin 1000 "favorabile", vot realizat prin zgârierea numelui celui "ales" pe un ciob(ostraka-ciob).

După înlăturarea lui Clistene, ca primă victimă a ostracismului, și a lui Cimon a urmat perioada de maximă afirmare a democrației ateniene începând cu 443 î. Hr. când conducerea a fost luată de către Pericle. Î n acest timp, Ecclesia a devenit autoritatea suverană a statului, iar organizarea întregii vieți(politică, socială, administrativă, juridică, militară) era guvernată de Constituția ateniană.

Caracteristicile Ecclesiei:
-toți cetățenii puteau participa la conducerea statului, nu erau cetățeni: femeile, străinii(meteci) și sclavii;
-aceste întruniri aveau loc de patru ori pe lună;
-hotărârile importante erau luate de 6000 de votanți(din circa 40000);
-orice cetățean lua cuvântul;
-votul se făcea prin ridicare de mână și mai târziu prin vot secret.

Organul subordonat Adunării Poporului era "Consiliul celor 500"compus din cetățeni peste 30 de ani, trași la sorți, câte 50 din fiecare trib.

Atribuțiile acestuia;
-pregătea lucrările Ecclesiei, ordinea de zi, îndeplinea funcții administrative;
-membrii primeau indemnizație;

-avea un comitet executiv(pritania), care păstra sigiliul statului, cheile templelor și puteau prezida Adunarea Populară.

Pritanii și funcționarii administrative ai statului erau controlați de către Adunarea Poporului.
Funcționarii se împărțeau în:

-arhonți: funcții religioase, participau la anumite procese, desemnau cetățenii bogați de a face "leiturghia"(prestație în beneficiu poporului);

-funcționari militari strategi: se ocupau de apararea militară a statului cu influiențe în toate domeniile.

Adunarea populară se ocupă de justiție prin tribunalul de jurați (heliaia) format din 6000 de membri, care erau repartizați la diverse tribunale unde nu trebuiau să cunoască nici acuzatul nici acuzatorul, dând sentința prin vot secret.

Nu erau judecători sau avocați. Acuzarea era facută din inițiativa cetățeanului dacă era lezat el sau interesele statului. Deoarece reclamația era încurajată (recompense) au aparut delatorii de profesie(sicofanții)-pete negre ale democrației ateniene.

La sfârșitul secolului V î. Hr. au aparut arbitrii publici.

Cu toate carențele ei (lipsa codului de legi și a corpului juridic specializat, sentințe arbitrare), justiția ateniană a avut si efecte pozitive: suprima legea talionului sau pedeapsa colectivă, crește responsabilitatea personală.

Cu toate că treburile politice erau încredințate unor nespecialiști, faptul că cei implicați discutau, administrau și iși îndeplineau funcțiile, în statul atenian s-au înregistrat rezultate positive.

In felul în care era structurat sistemul politic atenian (numar mare de buleuți, ptitani, arhonți, heliaști) orice cetățean...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.