• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

REVOLUTIA AGRARG SI REVOLUTIA

INDUSTRIALG

Activitatea industrialg si cea agrarg au devenit on cursul secolului al XIX-lea cele mai importante sectoare on economia marilor state.

REVOLUTIA AGRARG

Policultura asigura fiecgrei gospodgrii sau regiuni produsele vegetale sau animale necesare consumului propriu. On aceste conditii numai o micg parte a produselor era destinatg schimbului.

Prin revolutia agrarg, adicg transformarea proprietgtii feudale asupra pgmwntului on proprietate capitalistg, agricultura s-a adaptat cerintelor moderne. Revolutia agrarg s-a realizat pe cgi diferite. Locul tgranilor englezi a fost luat de mici fermieri, arendasI si lucrgtori salariati. On Franta 4/5 din pgmwntul nobilimii au trecut on proprietatea tgrgnimii si burgheziei. On SUA, prin reformele din anii 1862-1863, a fost asigurat accesul neongrgdit la pgmwnt tuturor femeilor. Tgranii au fost eliberati de iobggie prin rgscumpgrarea obligatiilor fatg de stgpwni.

Progresele mecanicii au fgcut posibilg inventarea primelor masini agricole care au usurat munca oamenilor - masina de egrenat bumbacul si secergtorile mecanice. Producerea ongrgsgmintelor chimice a permis fertilizarea artificialg a solului. Au apgrut elemente noi care tulburau ordinea existentei si anticipau progresul (ceai, indigo, opiu, bumbac - on India; crearea unei retele de irigatii - on Egipt).

REVOLUTIA INDUSTRIALG

Simbolul revolutiei industriale a fost masina cu aburi inventatg de inginerul mecanic scotian James Watt, on 1765 si perfectionatg de el pwng on 1784. Tara on care au fost ontrunite, cgtre 1780, toate premisele revolutiei industriale a fost Anglia. Ea a devenit cgtre 1830 "atelierul lumii" si si-a asigurat o covwrsitoare superioritate economicg asupra celorlalte tgri. Dupg 1815 Franta, SUA si unele state germane si-au intensificat la rwndul lor eforturile de industrializare.

Cresterea productiei a fost onsotitg de cresterea vwnzgrilor pentru realizarea profitului, care era scopul productiei onsesi.

Revolutia industrialg a fost onsotitg de revolutia transporturilor. S-a extins constructia soselelor si au apgrut cgile ferate si vapoarele. Fabrica on care lucrau sute si apoi mii de muncitori (ce formau proletariatul) a devenit simbolul dezvoltgrii capitalismului.

Revolutia industrialg a schimbat caracterul economic tgrilor on care s-a desfgsurat si a transformat structura societgtii, simplificond-o. Centrul de greutate al activitgtii economice s-a deplasat de la sat la oras.

Dramele sociale si individuale provocate de industrializare au determinat aparitia teoriilor socialiste si cresterea numgrului celor care doreau aplicarea lor.

ORA.. I SAT - SPATIU AL DEZVOLTGRII SOCIALE

Transformgrile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc on conditiile cresterii generale a populatiei. Evolutia demograficg a fost marcatg de doug fenomene. Suprapopularea relativg care a provocat emigrarea unui numgr mare de muncitori, tgrani si mestesugari europeni si cresterea populatiei industriale si celei urbane.

Criza agrarg din anii (20 provocatg de cwtiva ani de recolte bune care au scgzut mult preturile la produsele agricole.

Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte on Anglia ontre 1780 si 1830. Pentru a se ompotrivii organizgrii fabricilor lucrgtorii specializati au onfiintat sindicate. Au apgrut interesele muncitorilor on relatiile cu patronii, inclusiv prin organizarea unor manifestatii si greve.

On occident vechile orase s-au transformat treptat, apgrwnd "orasul mecanizat". Muncitorii locuiau on aglomergrile mizere din apropierea fabricilor, constrwnsi sg trgiascg din salarii insuficiente, expusi foametei si epidemiilor.

Folosirea masinilor a devalorizat forta de muncg, numgrul sgracilor fiind in continug crestere la orase. La sfwrsitul secolului al XVII-lea, on Anglia, 14% din populatia oraselor trgaia din mila publicg.

Nobili reformatori, oameni de afaceri, diversi gwnditori, preocupati de ondrepatrea "rgului social" au elaborat diferite conceptii despre socialism. Robert Owen a fgcut deosebirea ontre progresul tehnic si organizarea capitalistg a productiei.

Carl Marks si Friederich Engels au generalizat onpgrtirea producgtorilor industrriali on patroni si muncitori. Lupta proletarilor onpotriva patronilor avea rol revolutionar, urmwnd sg onlocuiascg societatea capiutalistg ontr-o societate lipsitg de exploatare, pe care ei au numit-o comunistg. Oncercarea de aplicare a acestei teorii a determinat caracterul ei utopic.

...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.