• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Originea si evolutia omului

Problema omului s-a cerut cu insistență să fie rezolvată timp de milenii. Conform legendei biblice, omul a fost creat din "lut roșu" de către forța divină prin insuflarea "spiritului nemuritor". Î n antichitate, existau și concepții ale originii omului din structuri materiale. De exemplu, Lucrețius susținea că oamenii au apărut nemijlocit din pământ, care avea o fertilitate înaltă. Concepții similare aveau Anaximandru și Empidocle.

Savantul enciclopedist Aristotel, studiind corpul omenesc, l-a inclus pe om în sistemul regnului animal, determinându-l ca "zoon politicon".

O dată cu descoperirea analogiei dintre structura corpului omului și maimuței de către C. Galenus (medic și anatomist roman) și cu descrierile minuțioase ale cimpanzeului de către anatomistul englez E. Tyson (1696), a fost posibilă clasificarea omului în cadrul regnului animal.

Ch. Linné clasifică omul alături de maimuțele antropomorfe, rezervându-i un gen aparte genul Homo cu specia Homo sapiens (Omul înțelept).

Ceva mai târziu, J. B. Lamarck și Ch. Darwin susțineau că omul s-a dezvoltat de la maimuță, absolutizând importanța factorilor biologici.

POZIÞ IA OMULUI Î N LUMEA ANIMALÃ

Omul este o parte componentă a naturii, având legături de rudenie în fond cu toate organismele vii (universalitatea codului genetic, structura celulară, compoziția chimică, căile metabolice principale etc.).

Asupra originii animale a omului indică și o serie de particularități de structură și comportament cum ar fi: prezența membrelor pentadactile, existența a peste o sută de organe rudimentare, apariția atavismelor, grupele sanguine asemănătoare, prezența paraziților comuni etc. Cu unele animale el se aseamănă mai puțin, cu altele (maimuțele antropoide) mai mult. Bineînțeles, datorită acțiunii factorilor sociali, oamenii în același timp se deosebesc esențial de animale. Ei, de exemplu, posedă vorbirea articulată, gândirea abstractă, posibilitatea confecționării uneltelor de muncă etc.

Omul ocupă în regnul animal următoarea poziție sistematică:
regnul Animalia
subregnul Metazoa (animale pluricelulare)
încrengătura Chordata (animale cu coardă)
subâncrengătura Vertebrata (animale cu coloană vertebrală)
supraclasa Tetrapoda (animale cu patru membre)
grupul Amniota (embrionul are anexe embrionare)
clasa Mammalia (își hrănesc puii cu lapte)
subclasa Eutheria (mamifere placentare)
ordinul Primates (degetul mare opozabil, unghii în loc de gheare, encefalul foarte dezvoltat)
subordinul Anthropoideae (maimuțele)
secția Catharina (maimuțe cu septul nazal îngust)
suprafamilia Anthropomorpha (maimuțele cele mai apropiate de om (pongidele)
familia Hominidae (oamenii)
genul Homo (omul)
specia Homo sapiens (omul înțelept).
ANTROPOGENEZA ȘI FORÞ ELE EI MOTRICE

Prin antropogeneză (din gr. "anthropos" om; "genesis" - naștere) se înțelege procesul apariției și dezvoltării omului. Cât privește originea omului, există diferite concepții și teorii (creaționistă, a evoluției biologice, a evoluției sociale).

Evoluția umană esențial se deosebește de celelalte linii evolutive. Asupra intensității antropogenezei influențează atât factorii biologici (organici), cât și cei sociali (culturali).

Ca factori biologici ai antropogenezei pot fi menționați:
1.

Ereditatea asigură păstrarea caracterelor ereditare și transmiterea lor urmașilor în cadrul reproducerii sexuale (ereditatea determină existența omului ca specie);

2. Variabilitatea asigură căpătarea de noi caractere în cadrul existenței omului în anumite condiții de trai (variabilitatea determină adaptarea organismului uman la factorii mediului (temperatură, umiditate, tipul de hrană etc.);

3. Selecția naturală asigură alegerea celor mai adaptați oameni sub acțiunea factorilor selectivi naturali (selecția naturală la om poate fi individuală, de grup, demică (prin dem se înțelege o grupă izolată de indivizi între care se instalează panmixia încrucișarea liberă);

4. Lupta pentru existență asigură supraviețuirea celui mai apt în condițiile de concurență (lupta pentru existență poate avea loc atât între indivizii unei populații umane, cât și între om și alte specii de plante și animale. Omul, de asemenea "luptă" cu factorii climaterici, care în multe cazuri pot determina însăși existența lui. Lupta pentru existență poate avea un caracter relativ, fiind înlocuită cu competiția);

5. Selecția sexuală asigură păstrarea dimorfismului sexual în cadrul populației umane (selecția sexuală capătă o deosebită valoare pentru acele populații în care este dereglat raportul de sexe (1: 1));

6. Exercițiul asigură dezvoltarea (sau reducerea) anumitor organe care oferă un avantaj persoanelor ce le posedă;

7. Î nmulțirea asigură transmiterea caracterelor urmașilor și căpătarea de noi caractere ca rezultat al noilor combinări de gene.

Ca factori sociali pot fi menționați:

1. Munca sau capacitatea de a produce unelte de ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.