• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Unirea de la 1600

Mihai Viteazul deschide în istoria poporului român o nouă epocă, care se va desfășura sub semnul marii lui înfăptuiri politice: Unirea Þ ărilor Române. Puternica personalitate a marelui domn și faptele sale, de răsunet european, au dat un nou curs politic istoriei Þ ărilor Române.

Ridicându-se împotriva regimului dominației otomane și biruind în raporturile cu Poarta, el a dovedit resursele puterii pe care Þ ara Românească le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea Þ ărilor Române, Mihai Viteazul a pus sub semnul întrebării, deopotrivă, stăpânirea otomană și tendințele de dominație ale Imperiului Habsburgic și Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, și mai cu seamă stăpânirea lui în Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al prăbușirii dominației ei în viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol în epoca emancipării naționale pentru unirea într-o singură țară.

Ca urmare a războaielor purtate în Asia, cu perșii și, în Europa, cu puterile creștine, cerințele Imperiului Otoman față de Þ ările Române au sporit. Amestecul în treburile interne, abuzurile de tot felul și știrbirea autonomiei interne vădeau intenția de a le transforma în pașalâcuri. Tributul Þ ării Românești ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura soluție de a ieși din acest impas era o angajare de puterile creștine în lupta antiotomană.

Î n aceste împrejurări politice, o parte a boierimii pregătea înscăunarea lui Mihai Viteazul (1593-1601) pe tronul Þ ării Românești. Î nainte de a fi domn, a câștigat o vastă experiență străbătând lumea Răsăritului. A parcurs toate treptele dregătoriilor, ajungând ban al Craiovei. Cu asentimentul sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buzeștilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, în 1593 ocupă tronul. El a avut și sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Bá thory.

Confruntat de la începutul domniei cu opresiunea și exploatarea otomană, Mihai aderă, din proprie inițiativă, la Liga creștină. Anterior, din îndemnul lui Rudolf al II-lea, împăratul Austriei, Sigismund Bá thory, urmat de Aron Vodă s-au alăturat și ei Ligii. Î n aceste împrejurări, declanșarea răscoalei antiotomane are loc la 13 noiembrie 1594. Mihai a adunat pe creditorii levantini la vistierie și I-a ucis, lichidând și o unitate otomană, cantonată în Capitală. Î n continuare, atacă cetățile de la Dunăre: Giurgiu, Brăila, Nicopole etc. Î ntre timp, la Putinei și Stănești (Ilfov), Mihai învinge o oaste tătărească ce venea din Ungaria, iar la Șerpătești (Ilfov), o armată otomană. Cu excepția Giurgiului, unde otomanii rezistaseră, toate celelalte cetăți din stânga Dunării sunt cucerite de oștile muntene și moldovene.

Î ncurajate de victoriile lui Mihai, popoarele asuprite din sudul Dunării amenințau cu o răscoală generală. Pentru a o preîntâmpina și, mai cu seamă, pentru a reduce Þ ările Române sub ascultare, otomanii pregătesc o ofensivă împotriva Þ ării Românești. Î n această gravă situație, Mihai trimite o solie la Sigismund Bá thory pentru strângerea alianței. Depășind instrucțiunile domnului, delegația de boieri și clerici a încheiat, la Alba-Iulia, la 20 mai 1595, un tratat cu condiții nefavorabile, recunoscându-l pe Sigismund drept suzeran.

Domnul Þ ării Românești, conform tratatului, era socotit locțiitor a principelui. Conducerea țării era încredințată unui număr de 12 boieri munteni, care urmau să facă parte din Dieta Transilvaniei. Pus în fața acestei situații și datorită apropiatei confruntări cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit să accepte condițiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornică și ea să limiteze și ea puterea domnească și să și-o lărgească pe a ei. S-au prevăzut cu acest prilej, și restabilirea vechilor hotare ale țării și ajutor militar împotriva otomanilor, precum și subordonarea bisericilor ortodoxe din Transilvania Mitropoliei din Þ ara Românească.

Sigismund, intervenind apoi în Moldova, l-a înlocuit pe Aron Vodă cu Ștefan Răzvan. La 3 iunie, la Alba-Iulia, el a încheiat și cu acesta un tratat, asemănător celui din 20 mai. Astfel, principele Transilvaniei a devenit suzeranul celor două țări Românești.

Sprijinit de unii boieri munteni în frunte cu Buzești, Mihai și-a organizat o armată proprie, de mercenari, formată din poloni, secui, cazaci, sârbi etc. Alături de acesta, el și-a format unități de călărași, "roșii", unități de "dărăbanți" și voluntari din sudul Dunării.

Pentru cucerirea liniei Dunării, intrată sub stăpânirea lui Mihai din primele luni ale anului 1595, oastea otomană se pregătea de luptă. Dușmanul a încercat să treacă fluviul. Primele tentative au eșuat. Mai multe unități de munteni, moldoveni și cazaci au făcut incursiuni pe malul Dunării, pustiind Nicopole și Bagdadul. Insuccesele l-au determinat pe sultan să încredințe...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.