| preferate.ro - Interfata AGP | |
| Adauga referat | Contact | Publicitate |
| Prima pagina > Informatica > Detaliu referat |
|
Bacalaureat 2010
Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2010 Rezultat Bacalaureat 2010 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat din 2010
Teze Cu Subiect Unic 2010 informatii si sfaturi pentru pregatirea examenelor Lucrari licenta licente unice pentru orice specializare Referat :: Interfata AGPInterfața AGP Principiul de funcționare, transferul datelor, maparea memoriei și aspecte software. Necesitatea unor rate ridicate de transfer între procesor și subsistemul video a condus la apariția magistralelor locale ale calculatoarelor personale, începând cu magistrala VL Bus (VESA Local Bus) și continuând cu magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect). La fel ca în cazul magistralei ISA, traficul pe magistrala PCI a calculatoarelor performante a devenit foarte intens, la acest trafic contribuind adaptorul video, discul fix și alte periferice care sunt conectate la aceeași magistrală PCI. Pentru a se evita saturarea magistralei PCI din cauza informațiilor video, Intel a creat o nouă interfață, proiectată special pentru subsistemul video. Această interfață este numită AGP (Accelerated Graphics Port). Principiul AGP AGP este o nouă interconexiune pentru acceleratoarele grafice din sistemele bazate pe procesorul Pentium II, utilizate în special pentru grafică 3D și redarea secvențelor video. Procesorul Pentium II constă dintr-un nucleu încapsulat cu o memorie cache integrată de nivel 2 (L2). Acest procesor dispune de asemenea de o arhitectură Dual Independent Bus (DIB), în care două magistrale independente conectează nucleul cu memoria cache L2 și cu magistrala sistem a calculatorului. Faptul că ambele magistrale pot funcționa în același timp îmbunătățește semnificativ performanțele, deoarece procesorul poate executa instrucțiuni din memoria cache L2 și simultan poate comunica cu dispozitive externe. Noile aplicații grafice 3D impun cerințe riguroase calculatoarelor PC, cuprinzând calcule geometrice mai rapide, o interpretare grafică mai sofisticată și texturi mai detaliate. Cu toate că Pentium II este adaptat pentru a executa multe calcule geometrice (cu o rată mai mare de triunghiuri pe secundă), iar generația viitoare de controlere grafice poate implementa o mare varietate de efecte grafice, dimensiunea crescută a texturilor a devenit o chestiune importantă. O problemă o reprezintă dimensiunea memoriei video utilizată de controlerele grafice. Tipic, această memorie are o dimensiune de 2-4 MB. Totuși, au început să apară aplicații grafice care utilizează peste 20 MB pentru o singură textură. Memoria video poate fi extinsă pentru a satisface aceste cerințe, dar o asemenea soluție este foarte costisitoare. A doua problemă este rata de transfer permisă de magistrala PCI. Controlerele grafice trebuie să încarce în prealabil texturile din memoria sistem în memoria lor RAM locală. Deoarece dimensiunea texturilor a crescut, magistrala PCI a început să devină congestionată. Problema este chiar mai acută în cazul aplicațiilor care implică redarea secvențelor video. Tehnologia AGP îmbunătățește performanțele sistemului punând la dispoziție o cale rapidă între controlerul grafic și memoria sistem. Această cale permite controlerului grafic să facă acces la texturi direct în memoria sistem în timpul interpretării grafice, în loc să le încarce în prealabil în memoria video locală (vezi figura " Transferuri de date pentru maparea texturilor la interfața AGP"). Sistemul de operare (SO) poate rezerva în mod dinamic segmente din memoria sistem, pentru a fi utilizate de controlerul grafic. Această memorie este numită memorie AGP. Ca urmare, controlerul grafic va trebui să păstreze un număr mai mic de texturi în memoria video locală, ceea ce permite rezoluții mai mari ale ecranului, sau permite utilizarea unui buffer Z pentru o dimensiune dată a ecranului. Această tehnică elimină și restricția de dimensiune pe care memoria video locală o impune texturilor, și deci permite aplicațiilor să utilizeze texturi de dimensiuni mult mai mari, îmbunătățind realismul și calitatea imaginilor. AGP este un port, și nu o magistrală, deoarece la o magistrală se pot conecta mai multe dispozitive, în timp ce AGP este o conxiune punct la punct doar între adaptorul video și procesorul sistemului. AGP este o interfață de 64 biți care poate funcționa la 66 MHz. Specificațiile AGP se bazează pe extensia de 64 biți a specificațiilor PCI 2. 1, care descriu și un mod de lucru cu o frecvență de 66 MHz, care nu a fost implementat niciodată. AGP este implementat cu un conector similar celui utilizat pentru magistrala PCI, cu 32 de linii pentru adrese și date multiplexate. Există 8 linii suplimentare pentru adresarea secundară (sideband), descrisă ma jos. Plăcile de bază AGP au un singur conector de extensie pentru adaptorul video AGP și au, de obicei, cu un conector PCI mai puțin, în rest fiind similare cu plăcile de bază PCI. Interfața AGP funcționează la viteza maximă a magistralei sistem, spre deosebire de magistrala PCI care funcționează la jumătatea acestei viteze. Aceasta înseamnă că la o placă de bază standard Pentium II, AGP funcționează la 66 MHz în locul frecvenței de 33 MHz a magistralei PCI. Astfel se dublează rata de transfer a portului. Î n locu... Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.
|
Adauga un referat Sugestii |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Termeni si conditii |
![]() | |