• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

S. U. A

Statele Unite ale Americii (United States of America)
Nume oficial: United States of America (Statele Unite ale Americii).

Situarea: In partea centrala a Americii de Nord, intre 24ș, 33-49ș latitudine nordica si 66ș, 57-124ș, 45 longitudine Vestica (fara statele Alaska si Hawaii).

Limite: Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S).

Suprafata: 9. 364. 000 km². Populatia: 265. 765. 000 (nord-americani), adica 28 loc/ km2 cu: populatie urbana 76, 5‰, mortalitate 9, 4‰, spor natural 6, 2‰, albi 74%, negrii 13%, asiatici 4%, altii 9%.

Culte: Protestantism si Catolicism.
Capitala: Washington D. C.
Limba oficiala: engleza

Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) și un district federal (District of Columbia).

Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Ins. Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O. N. U, administrat de S. U. A.

Istoria: Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de vânători si pescari (athapasci, algonkini, irochezi, seminoli, sioux, pueblo, apasi, comanci). Stramosii acestora imigraseră din Asia peste str. Bering spre sfârșitul paleoliticului(cca. 26. 000 i. e. n).

Coastele răsăritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniți din Islanda, conduși de Leif Ericson.

Genovanezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1 492 releva Europei existenta noului continent; in deceniile următoare John Cabot (1 497) explorează coasta Noii Anglii, Giovanni di Verranzano în 1 524 pe cea a Carolinei, Ponce de Leon in 1 513 Florida, iar in 1 519 Alvarez Penida-Golful Mexic.

å n 1 565 spaniolii conduși de Pedro Menendes de Aviles fondează Sf. Augustin in Florida, prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Cu întemeierea localității Jamestown din Virginia in 1607, de către Compania Londoneză, este inaugurată colonizarea engleza.

In 1 607 si 1 733 iau ființa pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1 607 si 2. 100. 000 in 1 770). å ncepând cu 1 619, pe plantațiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa. Masurile discriminatorii adoptate in a doua jumătate a sec. al XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze mișcării comune antibritanice care culminează cu Războiul de independența (1775 1 783).

La 4. 7. 1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3. 9. 1783).

In 1785 este adoptata constituția S. U. A. (in vigoare, cu amendamente, pana azi), care proclama S. U. A. stat federal si introduce sistemul prezidențial de guvernământ (George Washington - primul președinte al tarii).

Expansiunea spre vest este mercată de cumpărarea Louisianei (1 803) de la Franța si a Floridei (1 818) de la Spania.

Războiul dintre S. U. A. si Marea Britanie din anii 1 812-1 814 se încheie pe baza statuqou-ului. å n 1 812 S. U. A. numara 26 de state. å n urma războiului cu Mexicul (1 846 - 1 848) sunt dobândite Texas, New Mexico si California, iar granița americano-mexicana este fixata pe Rio Grande.

å n 1867 S. U. A. cumpără de la Rusia Alaska. Contradicția dintre statele din sud, paritizane de sclavie si cele nordice, aboliționiste, duce, după alegerea lui Abraham Lincoln ca presedinte (1 860 - 1 865) la pastrarea Uniunii de catre 10 state sudice si la izbucnirea războiului de succesiune (1 861 - 1 865). In deceniile care se scurg de la victoria nordului, S. U. A. cunosc o puternica dezvoltare a relatiilor capitaliste devenind la sfarsitul secolului al XIX-lea prima putere industriala a lumii.

Ca urmare a politicii imperialiste de expansiune S. U. A. anexeaza prin pacea de la Paris (10. 12. 1 898), care incheie razboiul hispano-american din aprilie-decembrie 1 898, ins. Filipine, Porto Rico, Guam, isi extind controlul asupra Cubei, ins. Hawaii si a zonei canalului Panama.

Dupa trei ani de neutralitate S. U. A. intervin la 6. 4. 1 917 de partea Antantei in primul razboi mondial, participand cu trupe pe frontul de vest, dar nu semneaza tratatul de la Versailles (1 919) si nu devin membru al Ligii Natiunilor, adoptand in epoca interbelica, ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.