• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Deseurile

Deseurile toxice, sub formă solidă, lichidă sau gazoasă pot cauza moartea, îmbolnăvirea sau rănirea oamenilor, sau distrugerea mediului, dacă sunt tratate, depozitate, transportate în mod necorespunzător, sau părăsite. Substantele sunt considerate deseuri periculoase dacă sunt inflamabile, corozive, reactive sau toxice. Amestecurile, reziduurile sau materialele care contin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice.

Tipuri de deseuri toxice
Deseurile industriale

Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie, iar industriile care nu produc deseuri toxice ele însele, folosesc însă produse ale industriilor care produc deseuri.

Deseurile agricole

Industria nu este singura care gene-rează deseuri. Agricultura produce deseuri ca pesticide, ierbicide si materialele folo-site în aplicarea lor. Fluoritii reziduali sunt produse secundare ale producerii de fertili-zatori pe bază de fosfati. Până si nitratii solubili rezultati în urma folosirii bălega-rului ca îngrăsământ se pot dizolva în apa din pânzele freatice si contamina fântânile, cauzând probleme de sănătate.

Deseurile urbane

Sursele de deseuri urbane includ vopselele toxice, solventii inflamabili, curătitorii caustici, bateriile toxice, pesticidele si chiar mercurul din termometrele sparte. Sistemele de eliminare ale deseurilor locale pot refuza aceste obiecte. Dacă sunt acceptate, trebuie făcută o monitorizare atentă pentru asigurarea faptului că solul sau pânza freatică nu sunt contaminate. Renovarea caselor mai vechi poate cauza ca vopseaua cu plumb toxică să se desprindă de pe pereti. Materialele izolatoare de la tevile pentu cuptor pot contine particule de azbest, care se pot desprinde, iar dacă sunt inhalate pot cauza boli de plămâni sau chiar cancer.

Efecte ale deseurilor toxice

Deseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafată sau pânza freatică. Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele si animalele. Î n Times Beach, Missouri, S. U. A., în 1983, pentru a preveni ridicarea prafului pe străzi a fost împrăstiat petrol contaminat cu bifenili policlorurati (PCB-uri). Astfel, oamenii care locuiau în acea regiune au fost expusi la contentratii mari de PCB-uri. Noroiul din canalizările municipale poate contine elemente toxice dacă deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Dacă noroiul este folosit ca îngrăsământ, aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate. Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungând la animalele care au păscut acolo si chiar la oameni.

Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curătare este o problemă comună.

Poluarea râurilor si lacurilor, dacă este suficient de toxică, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumulează în oase si dinti, prea mult fluorid în apă putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili în grăsimi decât în apă. Astfel, aceste substante se găsesc în concentratii mici în apă, însă în concentratii mai mari în insecte si alge si în concentratii si mai mari în pesti, păsările si oamenii care se hrănesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.

Chiar si poluarea care nu este toxică poate omorî. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc în lacuri si râuri. Când algele cresc, în prezenta luminii solare, produc oxigen. Î nsă dacă algele cresc prea mult sau prea rapid, consumă mari cantităti de oxigen atunci când soarele nu străluceste si când au început să decadă. Î n final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viată; unele creaturi putând fi otrăvite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numărului de alge, numit eutrificatie, poate omorî viata din lacuri si râuri. Î n unele cazuri, anumite alge pot otrăvi apa potabilă.

Poluantii subterani pot fi cărati de cursurile de apă subterane. Aceste deseuri formează coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafată dacă apa iese printr-un izvor sau fântână. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, în aceste coloane de deseuri se pot întâlni si ioni toxici de metal.

...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.