• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Viata si opera lui Einstein

Atunci când unei persoane i se cere sa numească un fizician, aproape întotdeauna numele care ii vine în gând este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de știință al secolului XX. Cunoscut pentru crearea si dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativității, ca si pentru îndrăzneață sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fără îndoiala una din cele mai strălucite minți științifice ale umanității.

Fizician american de origine germana, Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm. Tinerețea si-a petrecut-o la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice. Deși nu a vorbit pana la vârsta de 3 ani, încă de tânăr a arătat o curiozitate vie pentru natura si o abilitate înnăscută în înțelegerea conceptelor matematice dificile. La 12 ani a învățat singur geometrie euclidiana.

Einstein ura rutina si spiritul lipsit de imaginație al scolii din Munchen. Atunci când

falimentul repetat al afacerii a determinat familia sa plece din Germania către Milano, în Italia, Einstein, care avea 15 ani, a folosit ocazia ca sa se retragă de la școală. A petrecut un an cu părinții săi la Milano si, atunci când i-a fost clar ca va trebui sa-si croiască propriul drum în viata, a terminat liceul la Arrau, în Elveția, si s-a înscris la Politehnica din Zurich. Tânărului nu-i plăceau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore, folosindu-și întregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cânta la iubita sa vioara. Si-a dat examenele si a absolvit în 1900 studiind lucrarea unui coleg de clasa. Profesorii săi nu aveau o părere buna despre el si nu l-au recomandat pentru un post universitar.

Următorii doi ani Einstein a lucrat ca meditator si suplinitor. în 1902 si-a asigurat un post

de examinator la Biroul de Patente din Berna. în 1903 s-a căsătorit cu Mileva Maric, cu care fusese coleg la Politehnica. Au avut doi fii, dar în cele din urma au divorțat. Einstein s-a recăsătorit mai târziu.

Primele lucrări științifice
In 1905 Einstein și-a susținut doctoratul la Universitatea din Zurich cu o dizertație

teoretica asupra dimensiunii moleculelor, publicând de asemenea trei articole științifice care au avut o mare importanta pentru dezvoltarea ulterioara a fizicii secolului XX. în primul dintre aceste articole, cu titlul " Mișcarea Browniana", a făcut predicții semnificative asupra mișcării particulelor răspândite aleatoriu intr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai târziu. Cea de-a doua lucrare, dedicata efectului fotoelectric, conținea o ipoteza revoluționara privitoare la natura luminii. Einstein considera ca lumina poate fi privita ca o suma de particule în anumite condiții si pe lângă aceasta emitea ipoteza ca energia purtata de orice particula luminoasa, numita foton, este proporționala cu frecventa radiației. Formula care exprima aceasta este E=mc2 unde E este energia radiației si c este viteza luminii.

Ipoteza sa si anume ca energia conținuta de o unda luminoasa se transfera în unități sau

cuante- contrazicea o tradiție de 100 de ani care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. în consecința, fizicianul american Robert Andrews Millikan care a confirmat experimental teoria un deceniu mai târziu a fost el însuși descumpănit de rezultat.

Einstein, a cărui principala preocupare era sa înțeleagă natura radiației electromagnetice, a

urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care sa reflecte dualismul particula-unda al luminii. Din nou, foarte putini fizicieni înțelegeau sau erau de acord cu ideile sale.

Teoria speciala a relativității
Cea de-a treia lucrare importanta publicata de Einstein în 1905, " Asupra electrodinamicii

corpurilor în mișcare", conținea ceea ce avea sa fie cunoscuta mai târziu ca teoria relativității. Î ncă de la Newton, filosofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuți fizicienii si chimiștii) încercaseră sa înțeleagă natura materiei si a radiației, precum si felul în care interacționau intr-o imagine unificata a lumii. Ideea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepția mecanicista asupra lumii, în timp ce ideea ca legile electricității sunt fundamentale era cunoscuta drept concepția electromagnetica asupra lumii. Totuși, nici una dintre idei nu era capabila sa ofere o explicație coerenta asupra felului cum radiația (de exemplu lumina) si materia interacționează atunci când sunt văzute din sisteme de referința inerțiale diferite, adică interacțiile sunt urmărite simultan de un observator în repaus si un observator care se mișca cu o viteza constanta.

In primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein si

a dat seama ca esența problemei consta nu intr-o teorie a materiei, ci intr-o teorie a măsurării. Esența acestei teorii speciale a relativității era...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.