• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Motoare

Florin Diaconeasa
MOTORUL
cu amestec mixt
omogen si eterogen

Cu mai bine de zece ani in urma, omul de stiinta roman, profesorul George Baranescu, si-a protejat inventia sa prin patentul 4. 831. 982 din 8 mai 1989, emis de oficiul de patente al SUA.

Acad. prof. dr. docent ing. G. Baranescu, decedat timpuriu in anul precedent, a fost preocupat permanent de perspectiva nelinistitoare a previzibilei penurii de cumbustibili hidrocarbonati, ale carei efecte ar putea fi ameliorate si intarziate prin conceptii noi de motoare termice cu consumuri specifice reduse. Analizand cu minutie caracteristicile actualelor motoare cu aprindere prin scanteie si diesel, prof. Baranescu ajunge la concluzia ca nici una din aceste categorii nu se preteaza la o ameliorare a performantelor nici sub aspect economic, nici in privinta protectiei mediului si nici nu raspunde convenabil dorintei de utilizare pe acelasi agregat a unei game largi de combustibili, disponibili la un moment dat si in anumite situatii conjuncturale.

Solutia pe care a gasit-o savantul roman a fost aceea de a crea un motor la care spatiul de ardere sa fie divizat intr-o camera principala deschisa 3 (fig. 1) si o alta adiacenta 5, de o forma oarecare (in brevet a fost prezentata o camera de vartej), legata cu spatiul principal printr-un canal 4. Fiecare din cele doua camere este alimentata de cate un injector: 13 si, respectiv, 7.

Initial, spre sfarsitul compresiei, ultimul dintre aceste injectoare trimite in camera adiacenta 5, cu un mare avans, o cantitate de combustibil redusa care este aprinsa de o bujie 6; aceasta poate fi cu filament sau cu scanteie. Amestecul de aer-combustibil care se formeaza este foarte omogen, deoarece peretii camerei separate sunt fierbinti (nefiind baleati de sistemul de racire), accelerand vaporizarea, iar dispunerea canalului de legatura asigura o puternica miscare a aerului patruns aici. Pe de alta parte, aprinderea promovata de bujie face neimportanta capacitatea de inflamare a carburantului, ceea ce permite, practic, utilizarea oricarui combustibil disponibil: benzina, motorina, petrol, metanol sau derivati din uleiuri vegetale, sisturi bituminoase, carbune sau orice fel de amestecuri din astfel de substante combustibile.

Astfel, in camera separata se produce un proces de ardere intr-un front de reactie sau avanseaza progresiv, caracteristic arderii amestecurilor omogene.

Datorita cresterii presiunii, are loc o curgere de gaze inflamate spre camera deschisa 3, in care, concomitent sau cu un mic avans, se produce injectia principala prin injectorul 13. Datorita temperaturii ridicate a gazelor evadate din spatiul 5, precum si a faptului ca acestea contin o mare cantitate de agenti chimici foarte activi, in spatiul 3, in care se formeaza un amestec neomogen, aprinderea se produce rapid, iar arderea decurge complet si cu mare viteza. Amandoua aceste circumstante asigura un randament ridicat si un continut extrem de mic de substante poluante.

In ambele camere procesul de formare a amestecului este favorizat, mai ales in cazul utilizarii combustibililor grei, de incalzirea prealabila a acestora intr-un schimbator de caldura, la care combustibilul preluat de pompa de injectie 9 din rezervorul 11, ajunge prin conducta 10. Spatiul principal de ardere este mulat in intregime in pistonul 2, care evolueaza in cilindrul 1.

Daca injectorul 13 nu prezinta particularitati de constructie fata de constructiile obisnuite, cel care alimenteaza camera separata este absolut original, avand o constructie aparte, care sa permita injectia cu avans in aceasta camera fara a fi nevoie sa se recurga la o pompa separata.

Combustibilul refulat de pompa patrunde in injector prin canalizatia 1 (fig. 2), deschide supapa unisens 6, acumulandu-se in camera 4. Cand trebuie sa se produca injectia in camera separata, este deschisa supapa 6, comandata electromagnetic, iar combustibilul strabate succesiv canalele 7 si 8 si patrunde in interiorul corpului pulverizatorului 10. Dupa atingerea presiunii de deschidere a acului 9, stabilita de arcul 5, combustibilul aflat in camera de acumulare 4 aflueste pe traseul 2, 6, 7, 8 si evadeaza in camera de ardere. Injectia dureaza pana cand presiunea in canalele 7 si 8 scade sub nivelul corespunzator tensiunii de comprimare a arcului 5 si atunci acul 9 se reasaza pe sediu, inchizand injectorul. In acest moment supapa 6 se reinchide, iar combustibilul continua sa se acumuleze in camera 4, in vederea viitoarei injectii.

In finalul expunerii inventiei sale, autorul sintetizeaza principalele virtuti ale noului concept de motor, pentru care el isi exprima convingerea rapidei sale insusiri in fabricatia de serie.

Mai intai economicitatea superioara a motorului cu incarcatura omogena si eterogena face posibila protejarea actualelor rezerve de petrol si va face ca tara in care se va aplica sa fie mai putin dependenta de marii producatori mondiali. La aceas...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.