• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

FILOSOFIA ELEA?ILOR

?coala eleat? apare c?tre sfirsitul sec VI i. e. n. in ora?ul Eleea si se menaine pina la mijlocul secV i. e. n. Din aceast? ?coala sau direcaie filosofic? fac parte Xenofan, Parmenide, Zenon ?i Melissos.

Xenofan

Spre deosebire de mizelieni, pythagoriceni, Heraclit, care pornesu de la caracterul multiplu, divers ?i transformatoral universului, Xenofan ?i to?i urma?ii s?i poreneau de la conceperea cosmosului ca pe ceva unic ve?nic ?i neschimbator. Apoi elea?ii nu mai caut? temeiul ultimo al univesrsului, ci introduce in circula?ia filosofic? no?iunile de existena? ?i non-existena?, gindire ?i raporturile dintre ele.

La Xenofan, un loc deosebit il ovupa inv???tura despre existen?a, care este conceput? ca divinitate. Dup? p?rerea lui dace ceva este atuncie imposibil ca acest ceva sa se fi n?scut. Fiindca ceea ce este nascut nascut poate fi nascut ori din ceva asemanator cu el saudin ceva deosebit de el. Daca am presupune ca ceva moale se na?te din ceva tare, ceva rau se na?te din ceva buna atunci ar trebui sa zicem c? na?terea ca avut loc de la nefiin?a, ceea ce este imposibil. Existen?a care este divinitate este ve?nic? ?i ea este un UNU. Ea e la fel in toate p?r?ile sale, altfel unele dintre p?rai s-ar g?si intr-o stare de superioritate fa?? de altele.

Tr?s?turile lui UNU:
Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.

Nu-i nici m?rginit nici nem?rginit. Nem?rginit? este nefiin?a caci ea nu are nici inceput nici sfir?it. UNU nu este identic nici cu nefiin?a ?i nici cu o pluralitate de fiin?e.

Nici nu se mi?c? nici nu-i nemi?cat?. Nemi?cata e nefiin?a, caci nici spre ea nu vine nimic ?i nici ea nu trecec spre ceva.

Este etern, ve?nic, extratemporal.

Din cele expuse putem conchide faptul c? nefiin?a nu exist?. Adic? tot ce este exist?. Nefiin?a care este vid, nimic nu poate exista. Aici putem vedea un panteism, adic? o identificare a divinit??ii cu existen?a., deci cu intreaga natur?. Xenofan este primul cuget?tor care inainteaz? ipoteza c? omul nu este crea?iunea teilor ci zeii sunt produsul fanteziei umane.

Dup? p?rerea sa, exist? mai mul?i Sori ?i ami multe Luni. Soarele este necesar pentru existen?? in timp ce Luna este de prisos.

Potrivit teoriee de cuno?tere a lui Xenofan, facult??ile de cunoa?tere ale omului sunt m?rginite ?i superficiale. El susaine ideea c? sim?urile sunt in?el?toare, iar raaiunea este considerat? superficial?. Astfel, adev?rul r?mine inaccesibil. cuno?tin?ele omului sunt doar ni?te p?reri, adic? poart? caracter superficial ?i subiectiv.

Parmenide

Elev a lui Xenofan. In memoria lui Parmenide. Platon a scris un dialog care-i poart? numele. Lucrarea principal? poart? denumirea "Despre natur?", in care manifest? o profunzome neobi?nuit? a cugetului. Parmenide a fost nu numai filosof renumit, ci ?i un om politic inaintat pe timpul s?u.

Parmenide este considerat teoreticianul ?colii eleate. In general ontologia lui Parmenide continu? pozi?ia lui Xenofan. Tot odat? el inl?tur? complet concep?iile pythagoricienilo ?i ale lui Heraclit care recuno?teau atit realiatea fiin?ei cit ?i a nefiin?ei, cit ?i caracterul lor schiomb?tor. Pentru Parmenide exist? numai fiin??, nefiin?a nu exist?. Fiin?a este ve?nic? ?i necreat?, extratemporal?.. Ea nu provine nici dintr-o alt? fiin??. Soarta constringe fiin?a, o condamn? le nemi?care. Are o form? specific?, este "asemenea masei bine rotunjite a sferei".

Spre deosebire de pythagoriceni ?i Heraclit, care abordau cosmosul ca o integritate divers? ?i schimb?toare, Parmenide vedea Universul ca ceva imuabil ?i m?rginit.

O importan?? deosebit? in filosofia lui Parmenide o are teza despre raportul dintre fiin?? ?i gindire, unde inainteaz? ipoteza despre coinciden?a fiin?ei ?i a gindirii. Aceast? idee este exprimat? in felul urm?tor: "E totuna a gindi ?i a fi". Acest? tez? a fost tratat? in diferite moduri, atit de pe pozi?ii meterialiste cit ?i de pe pozi?ii idealiste. O prim? abordare este c? fiin?a ca ?i gindirea nu poate fi perceput? senzitiv ?i c? este nemi?cat? corporal. Al doilea aspect const? in aspectul s?u logic: dac? tot ce este exist?, atunci ?i neexisten?a nu este, dac? gindirea exist?, reiese c? ea este identic? cu fiin?a.

Diversitate pluralist? a existen?ei empirice are 2 cauze: focul ?i p?mintul. Aceste 2 elemente creaz? lumina-intuneric, activ - pasiv, cald - rece, mi?care - sta?ionare. Focul este izvorul mi?c?rii, el indepline?te func?ia de creator, iar p?mintul indepline?te func?ia de materie. Dup? el p?mintul este in centru Universului. El r?mine intotdeauna in echilibru ?i st? pe loc, nemi?cat.

De aici el trage concluzia c? exist? 2 tipuri de filosofi: unii redau adev?rul, al?ii doar i?i exprim? p?rerile.
Zenon,

discipol ?i sus?in?tor al lui Parmenide. El a fost primu7l filosof care lua plat? pentru inv???tur?. Aristotel il nume?te "n?scocitorul dialecticii". Dialectica, pe timpul lui Zenon, insemna arta de a discuta, de a arg...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.