• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

regimul juridic al actelor administrative

1. Legalitatea si oportunitatea actelor administrative
I Legalitatea ca element central al regimului juridic al actelor administrative.

Prin regim juridic vom intelege un ansamblu de reguli, de fond si de forma, care dau particularitate actelor administrative in circuitul juridic, si anume; reguli (conditii) de valabilitate a actului administrative, respective reguli ce guverneaza efectele pe care actul le produce.

Intr-o formulare generica, prin legalitatea actelor administrative intellegem conformarea acestora cu legile adoptate de Parlament, precum si cu actele normative care au o forta juridica superioara.

II. Relatia legalitate - oportunitate in doctrina romaneasca interbelica

Scoala interbelica trata problema "puterii discretionare", adica a actelor administrative de autoritate discretionare, ca o problema fireasca a "puterii executive", activitatea de guvernare si activitatea administrativa. Legea pentru contenciosul administrativ din 23 decembrie 1925 (art. 2) face distinctie intre actele de guvernamant si actele administrative de autoritate discretionare, desi ambele categorii erau evocate prin expresia "puterii discretionare a executivului" sau a "puterii de apreciere a executivului".

In esenta atunci cand se analiza puterea discretionara se facea distinctie intre: "a)chestiunile de oportunitate si b) chestiunile de legalitate"; in cazul activitatii administrative "Executivul' avea puterea discretionara de a exprima oportunitatea, dadr nu si legalitatea acteor sale, pe cand in cazul actelor de guvernamant "puterea executiva" avea caderea de a aprecia nu numai chestiunile de oportunitate, dar si chestiuni de legalitate.

III. Relatia legalitate-oportunitate in doctrina si jurisprudenta franceza

In doctrina franceza se vorbeste despre un drept de apreciere al administratiei publice pentru a evoca actiunea administratiei intr-un cadru ingaduit de lege, pe cand notiunea de oportunitate este folosita pentru a evoca o actiune de fapt a administratiei publice, in situatii exceptionale, actiune necesara dar contrara legii. Putem observa ca atat in doctrina franceza, cat si in doctrina germana, raportul dintre legalitate si oportunitate, respectiv puterea discretionara este privita si prin prisma practicii judecatoresti, ajungandu-se pana acolo incat sa se formuleze anumite solutii teoretice prin raportare la dreptul existent si alte solutii teoretice prin raportare la dreptul existent si alte solutii teoretice raportate la dreptul creat de judecator.

Ca o idee generala scopul administratiei publice, si anume realizarea interesului public, este totdeauna un element de legalitate, in timp ce mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt aspecte ce tin de oportunitate.

Administratia nu are dreptul de a comite, in numele puterii discretionare, erori manifeste si nici de a face lucruri absurde, iar daca aceasta se intampla atunci exista motive ce indrepatatesc un recurs pentru exces de putere.

IV. Relatia legalitate-oportunitate in doctrina, legislatia si jurisprudenta germana

Doctrina germana, traditioanal, prin putere discretionara evoca o anumita marja de libertate a administratiei publice in deciziile si actiunile sale, adica posibilitatea de allege intre mai multe atitudini posibile (a face A, a faceB sau a nu face nimic).

Pentru fundamentarea puteriii discretionare in Germania, de-a lungul anilor s-au formulat mai multe teze, intre care si teoria dupa care fundamentul puterii discretionare s-ar afla in existenta notiunilor juridice nedeterminate; bine public, utilitate publica, ordine publica, drumuri publice, securitate publica, interes public, sigranta circulatiei, pericol, profil, avantaj, dezavantaj, aptitudine, buna ordonantare, abuzz, noapte, de mai multe ori, deseori, etc.

Traditia puterii discretionare a administratiei germane s-a continuat si dupa 1945, tribunalkele administrative continuand sa rrespecte aceasta traditie.

V. Concluzii cu privire la jurisprudenta romaneasca actuala

Litera si spiritul Constitutiei noastre, necesitatea penetrarii institutiilor europene democratice si in practica instantelor de contincios administrative din tara noastra ne indreptatesc sa sustinem ca, indifferent cum privim oportunitatea in raport cu legalitatea, judecatorul de contincios administrative are dreptul sa verifice daca administratia publica nu a actionat abuziv, contrar interesului public, asa cum rezulta aceasta aceasta din legea pe care se intemeiaza actul administrative.

VI. Conditiile legalitaii
In opinia prof. R Ionescu dupa conditiile-tip de legalitate se refera la:
actul administrative sa fie emis in baza si in executarea legii

actul administrative sa fie emis pe baza tuturor actelor organelorde stat care sunt superioare organului administrative emitent

actul administrative sa fie emis de organul administrativ numai in limitele competentei sale

actul administrative sa fie conform scopului legii ca si al ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.