• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

ce este cultura?

cultura este un fenomen social foarte complex (nu in sensul sociologic al conceptului de fenomen social), aproape imposibil de prins intr-o definitie stricto sensu. Asa se explica faptul ca toate incercarile de a defini cultura dupa schema logica clasica - prin gen proxim si diferenta specifica, preocupare, oricum, nu mai veche de secolul al XIX-lea, s-au dovedit, daca nu imposibile, cu siguranta unilaterale. Cele 163 de definitii, din aproape 300 inregistrate, trecute intr-o analiza intreprinsa de americanii Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhohn, in 1952, vin sa probeze, prin varietatea lor, dificultatea circumscrierii sintetice, printr-o insumare de trasaturi congruente, necesare si suficiente, a culturii.

    Nici incercarea de a se porni de la sensul originar al termenului nu a dat roade. Este adevarat ca termenul cultura provine din latinescul cultura, culturae, numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului, ca actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana astazi. Intelesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educatie in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii, fara insa ca o asemenea perspectiva sa devina satisfacatoare si operationala din punct de vedere epistemologic.

    In epoca moderna, cele mai importante contributii la studiul culturii le-au adus etnologia (sau/si etnografia), antropologia culturala, sociologia culturii si istoria. Iata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii.

    Sociologia culturii, ca ramura a sociologiei generale, analizeaza raporturile dintre societate (in termenii sociologiei - sistemul social global) si cultura, ca subsistem al acesteia, din perspectiva conditionarii sociale a culturii si functiei sociale a culturii. Sociologia abordeaza cultura ca ansamblu de valori materiale si spirituale, de institutii, obiceiuri, norme, traditii ca expresie a modului de trai si calitatii vietii. Sociologia analizeaza: raportul dintre cultura si civilizatie, mai ales din perspectiva conditionarii reciproce, sistemul culturii nationale, cultura folclorica, cultura inalta, cultura de masa, structura interna a culturii. Toate aceste aspecte sunt privirile oarecum explicativ-constatativ, atemporal, aspatial, functional-cauzal. Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor, in actiunea de organizare, conducere, control si dinamica sociala. Ajutorul sociologiei in rezolvarea problemelor pe care filosofia culturii si le propune este de un mare folos si nu poate fi trecut cu vederea.

    Antropologia culturala este o disciplina particulara despre cultura specifica unor comunitati etnice determinate. Ea nu se ocupa de etnos in general, ci pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunitati etnice intruchipate in moduri de trai (ca un ansamblu de fapte de cultura si civilizatie), in care cunoasterea, actiunea, valoarea culturala si faptul de civilizatie, sensul cognitiv si cel etic sunt abordate in unitatea lor originara. Antropologia culturalista (culturala) din mediile anglo-americane, mai ales cea din prima jumatate a acestui secol, tinde sa substituie complet conceptul de cultura celui de societate, transformand, in acelasi timp, in obiect de analiza modelele comportamentului, nu comportamentul insusi. O anumita idealizare, ca si supraevaluarea unitatii caracteristicilor culturale in dauna diversitatii acestora, vor face ca acest curent sa propuna mai degraba o fictiune teoretica despre un model ideal de cultura decat o constructie apta sa-i descrie mecanismele si functionarea. Este vorba aici de o antropologie culturala holista si universalista, adica de o incercare de a explica parti prin intreg si de a aplica acelasi cadru conceptual pentru orice fel de societate si cultura.

    Foarte aproape de antropologia culturala se afla etnologia. Etnologia inseamna etnografia ajunsa la maturitate. Ea se ocupa de studiul comportamentului uman in functie de mediu, habitat, populatie, obicei etc. Etnologia pune in evidenta adeseori specificul cultural al unei colectivitati, fapt pentru care, uneori, este privita ca o ramura a istoriei. Autorul american L. L. Largness arata, de exemplu, ca pentru etnologie cultura "este acel tot complex care include cunoasterea, credinta, arta, morala, legea, obiceiul si alte capacitati si deprinderi dobandite de om in calitate de membru al societatii".

    Cat priveste punctul de vedere al istoriei asupra culturii se impun cateva precizari. Termenul istorie are aici intelesul de disciplina de cunoastere, de stiinta. Din perspectiva acestei acceptiuni, istoria studiaza "istoria" societatii in general, a diferitelor popoare, in particular, sau a unor domenii ale societatii (istoriile ...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.