• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

MORFOLOGIE

-Limba Latina-
Substantivul
Î n limba latină, în funcție de terminația substantivului la cazul genitiv, singular se disting 5 declinații:
Declinarea
I
II
III
IV
V
Nominativ
-a
-us, -er, -ir, -um
-, -s, -e
-us, -u
-es
Genitiv
-ae
-i
-is
-us
-ei
Funcțiile sintactice ale substantivelor la diferite cazuri
1. Nominativ
o Subiect;
o Nume predicativ;
o Element predicativ suplimentar;
o Apoziția subiectului și a numelui predicativ.
2. Vocativ
o Cazul interpretării(fără funcție sintactică).
3. Genitiv
§ Atribut genitival:
o Posesiv;
o al calității;
o Partitiv;
o Obiectiv;
o Subiectiv;
o Explicativ.
§ Complement.
4. Dativ
§ Complement în dativ:
o de atribuire;
o al interesului și al dezavantajelor;
o Final.
§ Cerut de verbe și adjective.
5. Acuzativ
o Complement direct;
o Complemente circumstanțiale.
6. Ablativul
o Complemente circumstanțiale.
Adjectivul
Î n funcție de numărul de terminații, în limba latină, adjectivele se clasifică în două grupe numite clase.
· Clasa I: adjective cu trei terminații: -us, -a, -um
-er, -era, -erum
-er, -ra, -rum
· Clasa a II-a: -adjective cu două terminații: fortis, forte
-adjective cu o terminație: ventus

Adjectivele din clasa I se declină după declinarea I (cele feminine) și după cea de-a doua (cele masculine și neuter), iar cele din clasa a II-a se declină după a treia declinare.

Trecerea unui adjectiv prin gradele de comparție se realizează prin adăugarea de terminații specifice la tema acestuia:
· Comparativ: -ior;
· Superlativ: -issim-; -rim-; -lim-;
Comparativul se declină după declinarea a III-a.
Î n limba latină există și câteva excepții:
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
m.
f.
n.
m. f.
n.
m.
f.
n.
magnus
-a
-um
maior
maius
maximus
-a
-um
parvus
-a
-um
minor
minus
minimus
-a
-um
bonus
-a
-um
melior
melius
optimus
-a
-um
malus
-a
-um
peior
peius
pessimus
-a
-um
multus
-a
-um
plures
plura(pl.)
plurimus
-a
-um
Pronumele
A. Pronumele personale
Persoana I
Persoana a II-a
Caz
Singular
Plural
Singular
Plural
N.
ego(eu)
nos(noi)
tu(tu)
vos(voi)
G.
mei(pe mine)
nostri(de noi)
tui(de tine)
vestri(de voi)
_
nostrum (dintre noi)
_
vestrum(dintre voi)
D.
mihi(mie)
nobis(nouă)
tibi(ție)
vobis(vouă)
Ac.
me(pe mine)
nos(pe noi)
te(pe tine)
vos(pe voi)
Abl.
(a) me(de mine)
nobis(de noi)
(a) te(de tine)
(a) vobis(de voi)
mecum (cu mine)
nobiscum (cu noi)
tecum(cu tine)
vobiscum(cu voi)
V.
-
-
tu!(tu!)
vos!(voi!)

Pronumele personal nu are forme proprii pentru persoana a III-a, în locul acestora se utilizează formele pronumelor reflexive sau demonstrative: is, ea, id (acesta, acesta), ille, illa, illud (acela, aceea). Formele sunt identice pentru toate genurile.

B. Pronumele reflexiv
Persoana a III-a
Caz
Singular și plural
N.
-
G.
sui(de sine)
D.
Sibi(sieși, pentru sine)
Ac.
se(pe sine)
Abl.
(a) se(despre sine)
secum(cu sine)

Pronumele reflexiv are forme proprii pentru persoana a III-a; pentru persoanele și a II-a se utilizează pronumele personal. Are forme identice pentru cele trei genuri și cele două numere.

C. Pronumele și adjectivul posesiv
Singular
Plural
m.
f.
n.
m.
f.
n.
meus
-a
-um
al meu
noster
-a
-um
al nostru
tuus
-a
-um
al tău
vester
-a
-um
al vostru
suus
-a
-um
al său
sui
-ae
-a
al lor
Adjectivul posesiv se declină precum un adjectiv din clasa I.
D. Pronumele și adjectivele demonstrative
HIC(acesta)
ISTE(acesta)
IS(acesta)
Singular
Caz
m.
f.
n.
m.
f.
n.
m.
f.
n.
N.
hic
haec
hoc
iste
ista
istud
is
ea
id
G.
huius
istius
eius
D.
huic
isti
ei
Ac.
hunc
hanc
hoc
istum
istam
istud
eum
eam
id
Abl.
hoc
hac
hoc
isto
ista
isto
eo
ea
eo
Plural
N.
hi
hae
haec
isti
istae
ista
ei(ii)
eae
ea
G.
horum
harum
horum
istorum
istarum
istorum
eorum
earum
eorum
D.
his
istis
eis(iis)
Ac.
hos
has
haec
istos
istas
ista
eos
eas
ea
Abl.
his
istis
eis(iis)
ILLE(acela)
IPSE(însuși)
IDEM(același)
Singular
Caz
m.
f.
n.
m.
f.
n.
m.
f.
n.
N.
ille
illa
illud
ipse
ipsa
ipsum
idem
eadem
idem
G.
illius
ipsius
eiusdem
D.
illi
ipsi
eidem
Ac.
illum
illam
llud
ipsum
ipsam
ipsum
eundem
eandem
idem
Abl.
illo
illa
illo
ipso
ipsa
ipso
eodem
eadem
eodem
Plural
N.
illi
illae
lla
ipsi
ipsae
ipsa
eidem
eaedem
eadem
G.
illorum
illarum
illorum
ipsorum
ipsarum
ipsorum
eorundem
earundem
eorundem
D.
illis
ipsis
eisdem
Ac.
illos
illas
illa
ipsos
ipsas
ipsa
eosdem
easdem
eadem
Abl.
ipsis
ipsa
eisdem

Pronumele demonstrative de apropiere: hic se referă la persoana I (acesta de lângă mine), iste la persoana a II-a (acesta de lângă tine), is se referă la persoana a III-a (acesta de lângă el). Pronumele demonstrativ de depărtare ille se referă la persoana a III-a (acela de lângă el).

Î n limba latină există, ca și în limba română, un pronume de întărire ipse (însumu, însuți, însuși, etc.) și un pronume de identitate idem (același).

Nu există forme pentru V.
E. Pronumele interogativ și pronumele relativ
Pronumel...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.