• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Metabolismul

Metabolism si nutritie Schimbul permanent de substanțe și energie dintre organism și mediu se numește metabolism și constituie funcția fundamentală a vieții; încetarea metabolismului determină moartea organismului.

Pentru eliberarea energiei ce se găsește acumulată în substanțele alimentare, au loc în organism reacții chimice (enzimatice), în urma cărora rezultă și substanțe ce vor fi eliberate în mediul extern. Energia intrată în organism nu se pierde, ci se transformă și se întoarce în mediu sub alte forme.

Glucidele se găsesc în proporție mare în alimentele de origine vegetală (grâu, porumb, orez, fructe, legume, zahăr, miere), și în cantitate mai mică cele de origine animală (lapte). Î n alimente, se găsesc cu structură chimică diferită: unele au moleculă mică, monozaharide (glucoză, galactoză), altele au molecule duble, dizaharide (maltoză, lactoză), și în sfârșit altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloză). Glucidele nu pot fi absorbite de organism decât în urma digestiei, care le transformă în molecule nozaharide, singurele capabile să străbată bariera intestinală, să treacă în sânge și să ajungă la ficat. Aici o parte se transformă prin sinteză în glicogen, ca substanță de rezervă, iar o altă parte trece în circulația generală pentru a fi folosite de țesuturi și organe.

Glucidele intră în compoziția citoplasmei și din ele se eliberează aproximativ 60% din totalul energiei consumată de organism (1 gram de glucoză eliberează 4, 1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor în citoplasmă și transformarea lor până la apă și bioxid de carbon. La nevoie și glicogenul de rezervă din ficat poate fi transformat în glucoză (monozaharid) și trecută în sânge pentru consum. Nivelul glucozei în sânge este menținut constant 1-1, 5 grame la litru. Când glucidele sunt în exces, ele se pot transforma și în grăsimi și se depun ca atare în organism.

Lipidele (substanțe grase) se găsesc în proporție mare în alimentele de origine animală (unt, slănină, carne de porc) și unele fructe (alune, nuci, măsline). Ele nu pot fi absorbite în organism decât sub forma componentelor lor, adică sub formă de glicerină și acizi grași. Î n tubul digestiv, lipidele sunt descompuse în glicerină și acizi grași, care trec în circulația limfatică și sangvină, resintetizându-se sub formă de grăsimi specifice omului. Î n citoplasma celulară sunt oxidate până la bioxid de carbon și apă, eliberându-se o mare cantitate de energie: 1 gram de grăsime eliberează 9, 8 calorii. Altă parte din aceste grăsimi se depozitează ca material de rezervă în celule adipoase de sub piele sau în jurul unor organe (rinichi, intestin, etc.), de unde sunt mobilizate și folosite la nevoie.

Protidele se găsesc în alimente de origine animală (carne, ouă, lapte) și vegetală (fasole, mazăre, linte, soia, etc.). Cele de origine animală se asimilează mai ușor în organism decât cele de origine vegetală.

Protidele sunt substanțe fundamentale pentru buna funcționare a organismului; ele nu pot lipsi din alimentație. Pe lângă rolul lor energetic, au în special rol plastic (formator), contribuind la creșterea organismului și la refacerea țesuturilor distruse prin funcționarea și uzura organismului. De asemenea, ele intră în alcătuirea hormonilor, fermenților, enzimelor și anticorpilor, care au rol important în funcțiile și apărarea organismului.

Moleculele mari de protide, sunt desfăcute prin acțiunea fermenților, în diferite segmente ale tubului digestiv, în aminoacizi, singura formă capabilă să străbată mucoasa intestinală și să treacă în sânge; aceștia ajung la celule și sunt folosiți pentru sinteza protidelor proprii ființe umane; prin metoda atomilor marcați s-a constatat că, în timp, toate protidele celulare sunt reînnoite; altă parte din aminoacizi sunt oxidate până la bioxid de carbon și apă, eliberându-se energie (un gram de protide eliberează 4, 1 calorii) sau sunt folosite pentru sinteza glucidelor și lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub formă de rezervă.

Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult, fiind repartizată în plasma sangvină, în lichidul interstițial, în limfă și în citoplasma celulară. Î n tinerețe, organismul conține mai multă apă; paralel cu înaintarea în vârstă, organismul se deshidratează.

Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2, 5 litri de apă în 24 de ore. Fără apă un om moare în câteva zile prin deshidratare, pe când fără hrană poate trăi 35-40 zile.

Apa provine din 2 surse:
a) din lichidele și alimentele ingerate
b) din oxidarea substanțelor organice în procesul de dezasimilație

Î n organism, apa alcătuiește partea fundamentală a mediilor interne (plasma sangvină, lichidul tisular și limfa); are rol de solvent al substanțelor care se absorb prin sânge și limfă, transportă substanțele dizolvate în ea la celule, din care ia produșii de dezasimilație pe care îi duce la orga...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.