• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

LUCRAREA NR. 22

GENERATOARE DE TENSIUNE LINIAR VARIABIL~

1. Scopul lucr`rii este studiul experimental al unor circuite de generare a tensiunii liniar variabile: cu generator de curent, de tip bootstrap ]i de tip Miller (integrator cu amplificator opera\ional).

2. O tensiune liniar variabil` se poate ob\ine prin [nc`rcarea unei capacit`\i cu un curent constant. Un exemplu este dat [n fig. 22. 1, unde tranzistorul T2 [mpreun` cu dioda stabilizatoare de tensiune, DZ, ]i rezisten\ele RZ ]i R, formeaz` un generator de curent constant, de valoare:

(22. 1)

iar tranzistorul T1 este un comutator deschis (c@nd permite [nc`rcarea capacit`\ii C) respectiv [nchis (c@nd asigur` desc`rcarea capacit`\ii ]i ini\ializarea schemei).

Durata tensiunii liniar variabile se ob\ine sub forma:
(22. 2)
Fig. 22. 1 Fig. 22. 2
limitarea tensiunii de ie]ire ob\in@ndu-se atunci c@nd se satureaz` tranzistorul generatorului de curent.

Timpul de revenire este determinat, [n special, de curentul de colector al tranzistorului T1 ]i se poate calcula cu rela\ia:

(22. 3)
Amplitudinea tensiunii liniar variabile va fi:
Vcmax = Vcc - VZ + VEB2 (22. 4)
Forma de und` a tensiunii de la ie]irea circuitului este desenat` [n fig. 22. 2.

{n cazul [n care m`rimea T, calculat` cu rela\ia (22. 2) este mai mare dec@t durata impulsului de comand`, Tc, durata tensiunii liniar variabile generate va fi T = Tc, amplitudinea sa

mic]or@ndu-se [n mod propor\ional.
3. Schema generatorului de tensiune liniar variabil` de tip bootstrap este reprezentat` [n fig. 22. 3.
Fig. 22. 3 Fig. 22. 4

Tranzistorul T1 [mpreun` cu rezisten\ele R1 ]i R2 formeaz` comutatorul circuitului care, atunci c@nd este deschis, permite [nc`rcarea capacit`\ii C, iar c@nd se [nchide, asigur` desc`rcarea rapid` a acesteia.

A]a cum se vede ]i din fig. 22. 4, [n care sunt reprezentate diagramele de impulsuri, la blocarea tranzistorului T1, capacitatea C [ncepe s` se [ncarce prin rezisten\a R, cre]terea tensiunii pe emitorul tranzistorului T2 fiind transmis` prin capacitatea C0 (de valoare foarte mare) la catodul diodei D, bloc@nd-o. La bornele rezisten\ei R se men\ine o c`dere de tensiune constant`, de valoare Vcc - VD, care asigur` curent constant de [nc`rcare a capacit`\ii; aceasta se poate [nc`rca p@n` la saturarea tranzistorului T2, astfel [nc@t tensiunea maxim` la ie]ire va fi:

Vcmax = Vcc (22. 5)
Se pot calcula:
(22. 6)
(22. 7)

Sarcina cu care se [ncarc` capacitatea C pe durata tensiunii liniar variabile este cedat` de capacitatea C0, care, astfel, se descarc`, mic]or@ndu-]i tensiunea la borne. Pentru a liniariza forma de und` pe durata tensiunii liniar variabile (mai sunt ]i alte cauze care determin` o [nc`rcare de tip exponen\ial a capacit`\ii), se folose]te o schem` cu dubl` bootstrapare, ca [n fig. 22. 5. Se

Fig. 22. 5 Fig. 22. 6

observ` c` tensiunea de la intrarea tranzistorului T2 este format` din tensiunea de pe capacitatea C1 [nc`rcat` prin curentul constant debitat de capacitatea C0 prin rezisten\a R, [nsumat` cu tensiunea de pe capacitatea C2, [nc`rcat` at@t de curentul constant ce circul`

prin capacitatea C1 c@t ]i de un curent suplimentar, de compensare, ob\inut prin rezisten\a Rc chiar de la ie]irea circuitului. {n func\ie de curentul de compensare (deci de rezisten\a Rc), se pot ob\ine situa\iile din fig. 22. 6, corespunz@nd circuitului subcompensat (a), supracompensat (b) ]i respectiv compensat (c).

4. Schema unui generator de tensiune liniar variabil` de tip Miller, cu amplificator opera\ional, este desenat` [n fig. 22. 7.

Fig. 22. 7
Fig. 22. 8 Fig. 22. 9

Tensiunea ce se ob\ine la ie]irea integratorului depinde de forma de und` dreptunghiular` de comand`. Pentru o tensiune de comand` ca [n fig. 22. 8. a se ob\ine forma de und` cu por\iuni liniar variabile, din fig. 22. 8. b, ale c`ror durate sunt:

(22. 8)

unde E1 ]i E2 sunt limitele de varia\ie ale tensiunii de ie]ire a amplificatorului opera\ional (dependente de tensiunile de alimentare). Amplitudinea tensiunii liniar variabile va fi:

Vcmax = E1 + E2 (22. 9)
{n cazul [n care: T > Tc (22. 10)
se ob\ine forma de und` din fig. 22. 9. b, [n care amplitudinea tensiunii triunghiulare ob\inute va fi:
(22. 11)

Condi\ia (22. 10) poate fi [ndeplinit` prin modificarea uneia dintre m`rimile Vg, R, Tc sau a tensiunilor de alimentare ale amplificatorului opera\ional.

DESF~}URAREA LUCR~RII

1. Se identific` montajul din fig. 22. 10, [n care tranzistorul T1 este de tip npn (de exemplu, BC 172 A) iar tranzistorul T2 este de tip pnp (de exemplu, BC 256 A).

Fig. 22. 10

Cu valorile elementelor din montaj, se calculeaz` durata tensiunii liniar variabile, timpul de revenire ]i amplitudinea cu rela\iile (22. 2), (22. 3) ]i (22. 4), pentru valorile extreme ale poten\iometrului P. Se vor considera Vcc = 20 V, VZ = 5, 1 V ]i Vg = 5 V; valoarea factorului de curent (1 se va lua din anex` pentru tranzistorul respectiv.

Se calculeaz` frecven\a maxim` posibil` a im...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.