• Referate Anatomie
• Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Soarele

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continānd 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1. 391. 000 km ceea ce īnseamna ca este de 109 ori mai mare decāt Pamāntul. 98% din materia solara este formata din hidrogen (73%) si heliu (25%).

STRUCTURA SOARELUI:

NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120. 000 km. Aici temperatura este de 14 milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare decāt presiunea de pe Pamānt (masurata la nivelul marii). Aceste conditii permit ca 4 protoni (nuclee de hidrogen) sa se uneasca pentru a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. Î n fiecare secunda sunt convertite īn heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces īn care 4, 1 milioane tone sunt convertite īn energie - conform celebrei relatii E=mc 2

ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ 380. 000 km īn care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni īsi cauta drumul catre suprafata. Desi fotonii se deplaseaza cu viteza luminii, strabaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt permanent absorbiti si re-emisi de materia solara.

ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280. 000 km. Energia emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin curenti: gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste, dupa care intra īn interior pentru a se īncalzi - proces numit convectie.

FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspāndite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata decāt cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste boabe de orez cu dimensiunile cuprinse īntre 250 si 1500 km īn diametru, fiind comparabile cu marimea unei tari ca Franta. Ele evolueaza rapid (apar si dispar) īn mai putin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele fierbinti care ajung īn fotosfera din zona de convectie.

CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pāna la 5. 000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4. 500 grade (creste odata cu cresterea īnaltimii avānd īn partea superioara 20. 000 de grade Celsius). Fiind mai rece decāt fotosfera ea poate fi observata numai īn timpul eclipselor totale de Soare, cānd discul solar este acoperit de discul aparent al Lunii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece īn timpul eclipselor se prezinta sub forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot ajunge pāna la īnaltimea de 10. 000 km, particulele constituente avānd viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este numita si "spayul fotosferic", deoarece pare a fi facuta īn īntregime din spicule de o mare varietate de dimensiuni.

COROANA SOLARA este stratul exterior al atmosferei solare si se īntinde de la limita superioara a cromosferei pāna la īnaltimi de ordinul milioanelor de kilometri, scaldānd planetele cele mai apropiate de Soare: Mercur, Venus, Pamānt si Marte. Fiind de un milion de ori mai putin stralucitoare decāt fotosfera ea poate fi observata numai īn timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar, numit coronograf si se prezinta sub forma unui halou argintat mai mult sau mai putin neregulat. Coroana este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza īn spatiu dānd nastere unor particule īncarcate electric cunoscute sub numele de vānt solar. Viteza materiei ionizate īn vecinatatea Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce acestea se īndeparteaza ajungānd ca īn vecinatatea Pamāntului sa fie de aproximativ 350 km/s. Î n mod normal concentratia vāntului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub.

Î n cadrul expunerii de mai sus straturile exterioare ale Soarelui (fotosfera, cromosfera si coroana) au fost privite ca niste paturi linistite īn care nu se īntāmpla nimic. Din observatii stim ca īn interiorul lor au loc procese active care se desfasoara sub diverse aspecte. Totalitatea acestor procese constituie asa-numita activitate solara. Î n ceea ce priveste activitatea solara ne vom opri asupra:

·
petelor solare ale fotosferei
·
protuberantelor din cromosfera
·
eruptiilor solare
PETELE SOLARE

Dintre toate fenomenele solare, petele par a fi cel mai remarcabil mod de activitate solara. Acestea sunt usor de pus īn...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.